Marţi a avut loc la sediul Hidroelectrica una dintre cele mai importante negocieri privind contractele directe ale producătorului de energie aflat acum în insolvenţă. Magnatul rus Vitali Matchitski, proprietarul Alro, a venit special la Bucureşti pentru a discuta timp de mai bine de patru ore problema alimentării cu electricitate a combinatului din Slatina, cel mai mare consumator de energie din România care beneficiază de altfel de cel mai bun preţ la electricitate dintre toate contractele directe ale Hidroelectrica. Negocierile s-au încheiat însă fără vreun rezultat concret.
„A venit chiar Matchitski la aceste negocieri. A fost o atmosferă destinsă, dar neproductivă. Ei au venit cu o contraofertă, dar care este încă departe de ceea ce ne dorim noi din aceste negocieri. Alro trebuie tratat diferenţiat, pentru că este un consumator mare cu mii de angajaţi, dar şi noi avem problemele noastre. Dacă pe celelte contracte directe ne aşteptăm să avem un rezultat săptămâna viitoare, în cazul Alro negocierile pot dura până la finalul acestei luni”, a declarat Remus Borza, avocatul care controlează Euro Insol, firma desemnată ca administrator judiciar al Hidroelectrica după intrarea în insolvenţă.
Cum a devenit Alro prioritate naţională?
În 2010, contractul de achiziţie al energiei semnat între Alro şi Hidroelectrica a fos prelungit până în 2018. Prelungirea contractului direct cu Alro a venit după ce premierul din acea vreme, Emil Boc, a semnat un document trimis de fostul ministru al economiei, Adriean Videanu, prin care şi-a exprimat acordul ca industria primară de aluminiu să fie considerată domeniu prioritar pentru economia naţională.
În noul contract semnat în 2010, preţul energiei pentru cel mai mare consumator de electricitate din România a variat pentru prima dată în funcţie de evoluţia cotaţiei aluminiului la nivel internaţional.
„Statistica la nivel mondial arată că toţi producătorii de aluminiu beneficiază de alimentarea cu energie electrică din sursa hidro în procent de circa 75% din consum total, aceasta permiţând menţinerea costurilor pe tona de aluminiu produs la un nivel competitiv care să asigure participarea şi tranzacţionarea produsului la bursă, respectiv la London Metal Exchange”, se arată în documentul redactat de Videanu.
Remus Borza, avocatul care controlează Euro Insol, firma desemnată ca administrator judiciar al Hidroelectrica:
„Chiar şi în contractul colectiv de muncă sunt anumite probleme. Angajaţii Hidroelectrica au acum 59 de sporuri, prime de concediu în valoare totală de 29 de milioane de lei, adică o primă de 5.500 de lei pentru fiecare salariat. Săptămâna viitoare ar trebui acordate prime de 2 milioane de euro la Sfântul Ilie. Cheltuielile salariale pentru Hidroelectrica şi pentru Hidroserv-uri sunt de 170 de milioane de euro în total, dar productivitatea muncii este foarte scăzută.”
Potrivit acestuia, „ponderea costurilor cu energia electrică de aproximativ 30% din total costuri şi legătura veniturilor cu cotaţia de tranzacţionare a aluminiului” pe bursa de la Londra, „fac ca rezultatul economico-financiar al producătorilor de aluminiu primar să aibă conexiune direct proporţională cu cotaţia bursieră a London Metal Exchange”.
Afaceri de apartament şi afaceri cu mii de angajaţi
Alro, faţă de toate celelalte companii care au priza cuplată la cel mai ieftin curent din ţară, are local mii de angajaţi, de modul în care merge combinatul din Slatina depinzând lanţuri întregi industriale.
Restul companiilor precum Energy Holding, Alpiq sau Energy Financing Team, care beneficiază şi ele de curentul hidro, rulează afaceri de sute de milioane de euro, cu câţiva angajaţi. Ele doar dau energia luată de la stat mai departe fără vreun impact economic major, dar marchează în acest fel profituri substanţiale.
Potrivit datelor financiare din 2011, Alro avea peste 2.500 de angajaţi, afaceri de 528,8 milioane de euro şi un profit net de 53,8 milioane de euro.
Calendarul de întâlniri
În mod similar au mers şi celelalte negocieri purtate până acum cu posesorii de contracte directe, adică nu s-a ajuns la o concluzie.
„Azi (ieri – n.red.) vor fi întâlniri cu Electromagnetica. Mâine (azi – n.red.) ne vedem cu Elsid, Electrocarbon şi Alpiq, iar vineri de vedem cu Energy Holding. Săptămâna viitoare vom avea un rezultat pentru 7-8 contracte”, a mai precizat Borza.
Până acum un singur contract direct a fost denunţat, cel semnat cu firma gălăţeană Euro P.E.C., controlată de Adrian Comşa, un apropiat al lui Mircea Toader, deputat al PDL Galaţi şi fost secretar de stat în Ministerul de Interne.
Denunţarea contractului cu Euro P.E.C a venit după ce compania acumulase datorii de peste 37 de milioane de lei la plata energiei livrate de Hidroelectrica în perioada ianuarie-iunie 2012. Problema este că Euro P.E.C. şi-a cerut insolvenţa aşă că recuperarea acestor bani de către Hidroelectrica devine o misiune destul de dificilă.
„Este posibil să încheiem anul pe pierdere”, spune acum Borza, care recent declara că Hidroelectrica poate ajunge în urma proceselor de restructurare la un câştig net de 100 de milioane de euro în 2012.
„În afară de contracte directe mai sunt contractele cu terţii. Chiar şi în contractul colectiv de muncă sunt anumite probleme. Angajaţii Hidroelectica au acum 59 de sporuri, prime de concediu în valoare totală de 29 de milioane de lei, adică o primă de 5.500 de lei pentru fiecare salariat. Săptămâna viitoare ar trebui acordate prime de 2 milioane de euro la Sfântul Ilie. Cheltuielile salariale pentru Hidroelectrica şi pentru Hidroserv-uri sunt de 170 de milioane de euro în total (110 milioane de euro pentru Hidroelectrica, 60 de milioane de euro pentru Hidroserv-uri – n.red.), dar productivitatea muncii este foarte scăzută”, a conchis Borza.
Toate aceste măsuri de restructurare vin după ce Hidroelectrica, cel mai valoros activ al statului român, şi-a cerut singură insolvenţa pe 15 iunie şi a obţinut-o pe 20 iunie, provocând o undă de şoc în întreaga piaţă.
Compania a avut anul trecut o cifră de afaceri de 714 milioane de euro şi un profit net de numai 1,4 milioane de euro.
