Bine ati venit pe site-ul Filialei Hidroelectrica HIDROSIND!

Daca doriti sa fiti informat la timp de activitatea noastra sau sa aduceti comentarii la materialele postate pe acest site, va rugam inregistrati-va.

Member Login
Lost your password?
Not a member yet? Sign Up!

Obsevatii generale referitoare la Proiectul de Hotarare de Guvern privind unele masuri de reorganizare a sectorului energetic prin preluarea de catre S.C. Electrica S.A. a unor pachete de actiuni de la societati comerciale cu capital majoritar/integral de stat

July 10, 2008
By

Obsevatii generale referitoare la Proiectul de Hotarare de Guvern privind
unele masuri de reorganizare a sectorului energetic prin preluarea de
catre S.C. Electrica S.A. a unor pachete de actiuni de la societati
comerciale cu capital majoritar/integral de stat

1. Prin aceasta Hotarare de Guvern se face o modificare majora a structurii sectorului energetic romanesc. O astfel de modificare, cu influente semnificative asupra viitorului sectorului energetic din Romania, este mult prea importanta pentru a fi luata fara a se discuta in prealabil cu toate partidele cu reprezentare in Parlamentul Romaniei si de a se obtine un consens pe solutia aplicata. Exista riscul ca viitorul Guvern sa revina asupra solutiei, iar costurile si mai ales consecintele negative ale acestui experiment sa fie suportate de populatia Romaniei.

2. In toate luarile de cuvant ale domnului Calin Popescu Tariceanu, Prim-ministru si ale domnului Varujan Vosganian, ministru al M.E.F. s-a mentionat crearea unei “companii nationale energetice” si nu a unei societati comerciale obisnuite asa cum este S.C. Electrica S.A.. In aceste conditii, importanta sectorului energetic se reduce considerabil.

3. Proiectul de Hotarare de Guvern prevede reorganizarea companiilor transferate la Electrica (Hidroelectrica, Turceni, Rovinari). Prin aceasta este posibila disparitia individualitatii acestor producatori. Reamintim ca MEF a sustinut pentru mentinerea nivelului de concurenta pe piata de energie electrica, ca noua companie sa fie structurata ca un holding, cu mentinerea individualitatii societatilor de producere si distributie aduse in companie.

4. O astfel de “societate comerciala” ce se propune a se crea este dificil de condus datorita diversitatii si multitidinii de probleme. Rezolvarea acestora de catre CA si AGA Electrica este dificila daca avem in vedere complexitatea problemelor de la nivelul managementului de top din sectorul de producere a energiei electrice.

5. O “societate comerciala” de stat de astfel de dimensiuni este foarte atractiva pentru firmele capusa, mai ales in conditiile in care managementul va fi controlat politic. Capusarea va duce inevitabil la scaderea eficientei si cresterea costurilor, neexistand o presiune concurentiala puternica din exteriorul acestei entitati.

6. Motivatia prezentata in Proiectul de HG nu justifica actiunile din HG, respectiv crearea acestei “societati comerciale”. Motivatia prezentata este urmatoarea:

“Asigurarea, in conditii de sustenabilitate, siguranta si competitivitate a accesului la retea pentru toti consumatorii de energie din Romania”. Pentru aceasta motivatie nu mai trebuie intreprins nimic, pentru ca accesul la retea in conditii de sustenabilitate si siguranta se realizeaza si in prezent, iar concurenta este mai mare acum decat va fi dupa punerea in aplicare a acestei HG.

7. Exista o contradictie fundamentala intre obiectivele creerii “societatii comerciale”. Aceasta nu poate fi simultan si sursa de energie ieftina pentru circa jumatate din consumul de energie electrica al Romaniei si in acelasi timp si o societate cu profit semnificativ, ce va fi investit la nivel regional. Semnificativ in acest sens este exemplul Nuclearelectrica, care fortata sa vanda pe piata reglementata circa 70% din productie de energie electrica, nu mai este capabila sa-si sustina participarea financiara la finalizarea unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda.

8. Societatea comerciala nou creata va detine circa 80% din puterea instalata si circa 50% din productia de energie electrica. Puterea unei astfel de societati comerciale este semnificativa si, in conditiile unui management inamovibil (de exemplu managementul privat), acesta isi poate impune punctul de vedere in dialogul cu autoritatile statului la fel cum isi impun in prezent punctul de vedere distribuitorii privati.

9. Integrarea producerii de energie electrica cu furnizarrea a fost una dintre cele cinci probleme majore ale pietei de energie electrica identificate de DG Competition in ancheta sectoriala finalizata la inceputul anului 2007. Principala problema identificata este netranzactionarea pe piata angro a unor cantitati semnificative de energie electrica ce se vand astfel direct clientilor finali. Desi nu este interzisa de legislatia UE, aceasta integrare contravine spiritului acesteia.

10. O integrare verticala in interiorul acestei societati comerciale creaza rigiditate acesteia, cu efecte negative asupra activitatii. Astfel, partea de furnizare va trebui sa dea prioritate valorificarii energiei produse de producatorii interni, iar acestia vor trebui sa se multumeasca cu veniturile asigurate de partea de furnizare, desi poate pe piata angro ar fi putut obtine preturi mai bune.

11. In aceasta structura integrata care, este mai puternica decat cea din fostul “Conel” pentru ca are incluse si unitatile miniere, pot apare frecvent conflicte de interese. Astfel, de exemplu, o societate de producere a energiei electrice este prinsa intre posibilitatea de a vinde pe piata de energie concurentiala sau a contracta direct in cadrul acestei noi entitati.

12. In Proiectul de HG nu se mentioneaza ce se intampla cu societile comerciale de tip Hidroserv si Termoserv. De exemplu, in prezent societatile comerciale Hidroserv sunt filiale in cadrul Hidroelectrica. Daca Hidroelectrica devine filiala in cadrul S.C. Electrica S.A. societatile Hidroserv nu mai pot fililale ale Hidroelectrica.

13. Prin transferul la AVAS a majoritatii societatilor din sectorul energiei electrice aflate inca sub controlul statului, MEF nu mai detine nici o parghie in vederea elaborarii si urmarirea realizarii Programului de iarna. Astfel, MEF ramana cu o obligatie prevazuta in Legea energiei electrice nr. 13/2007 fara a detine si mijloacele necesare realizarii acesteia. Prin parghie intelegem in principal reprezentanti in CA si AGA, relatii directe intre Directia de specialitate din minister si societatile comerciale de producere a energiei electrice.

14. O societate comerciala ce detine 50% din piata nationala de energie electrica are o pozitie dominanta pe aceasta piata si poate utiliza aceasta pozitie in avantajul propriu (si evident in dezavantajul celorlalti participanti si al consumatorilor de energie).

15. O societate comerciala integrata care pleaca cu avantajul unor costuri mici de productie a energiei electrice prezinta riscul unei cresteri a ineficientei datorita inexistentei unei presiuni exterioare asupra preturilor. Avem in acest sens experienta fostului Conel, adesea caracterizata ca o “cutie neagra” in care activitatile ineficiente erau dificil de identificat (mentionam esecul consultantei PriceWaterhouse Coopers privind stabilirea centrelor de cost, in anul 1998).

16. Societatea comerciala nou infiintata va putea asigura cu energie electrica circa 50% din consumul national. Pe langa consumatorii casnici (20-30% din consumul national), vor mai putea fi alimentati si o serie de consumatori industriali. Va exista suspiciunea ca selectarea consumatorilor de catre noua SC Electrica SA se realizeaza dupa criterii subiective (comanda politica, ceea ce ar genera coruptie), suspiciune ce se poate materializa intr-o imagine negativa a acestui sector in media.

17. Controlul “societatii comerciale” de catre AVAS, institutie ce detine in portofoliu si o serie de companii din industria republicana inca de stat, poate duce la favorizarea acestora prin alimentarea cu energie electrica sub pretul pietei concurentiale. Un exemplu in acest sens, aparut in presa, este cazul alimentarii Oltchim cu energie ieftina in anul 2008 printr-un aranjament CE Turceni – Electrica – Oltchim, toate societatile fiind sub tutela AVAS.

18. Crearea acestei “societati comerciale” face si mai dificila asigurarea cu energie electrica la un pret rational a restului de 50% din consum. In afara acestei societati comerciale raman producatori cu necesitati investitionale majore, in special pentru conformarea la cerintele de mediu (Directiva 2001/80/EC). Mai mult atractivitatea acestora la privatizare scade datorita diminuarii lichiditatii pietei angro de energie electrica si a posibilitatilor de manipulare a pietei de catre noua societate infiintata.

19. Imediat dupa crearea unei piete concurentiale angro de energie electrica in Romania (anul 2000), au fost voci care au sustinut ca nu poate exista o concurenta reala intre producatori cu costuri atat de diferite. Plecand de la aceasta afirmatie, in decursul timpului au fost elaborate studii de reorganizare a sectorului de productie energie electrica astfel incat sa existe o structura echilibrata de producere dar si suficienti participanti pe piata pentru a se evita eventuale pozitii dominante (Hunton & Wilims, PB Power, ISPE). Crearea acestei societati comerciale pe structura propusa de KPMG agraveaza problema enuntata atat prin mentinerea diferentelor dintre producatori in privinta costurilor cat si reducerea numarului participantilor la piata angro si a cantitatilor tranzactionate pe aceasta piata.

Observatii la Nota de fundamentare anexa la Proiectul de
Hotarare de Guvern (adresa nr. 659/09.04.2008 C.E.S.)

1) Prevederile tehnice şi rezultatele previzibile ale aplicării proiectului sunt greşite şi contare scopurilor enunţate ( scăderea preturilor, creşterea investiţiilor, liberalizarea accesului consumatorilor, crearea unei pieţe concurenţiale). Pentru detalii asupra acestei afirmaţii vezi Anexa1.

2) Argumentele din expunerea de motive sunt în totalitate false aşa după cum demonstrăm în detaliu în Anexa 2.

3) Prevederile de la secţiunea a 5-a pct 6 ale expunerii de motive sunt inacceptabile într-un stat de drept. (pentru detalii vezi Anexa 2, pct 9).

ANEXA 1

1) Preconizata creştere de venituri nu va exista pentru că ea se bazează pe următoarele:
a. o viitoare conjunctură favorabilă a pieţei: “oportunităţi regionale” şi capacitatea de a profita de “sinergii şi beneficii” adică nimic concret;
b. venituri din privatizare – înfiinţarea unei superîntreprinderi nu va majora aceste venituri faţă de cele care s-ar putea obţine în prezent prin privatizarea unităţilor vizate de proiectul de hotărâre – deci nici de aici nu apar venituri în plus;
c. apariţia bruscă, din senin şi fără nici un motiv, a unei rate de profit foarte înalte ROA 8-11% ceea ce, având in vedere şi faptul că se doreşte un grad de îndatorare de 30 … 70%, înseamnă o rată reală de rentabilitate a activităţii de cel puţin 15 .. 18 % care nu există nicăieri în Europa în sectorul energetic. În mod evident această sursă de venituri suplimentare nu există.

2) Deşi nu există venituri suplimentare reinvestibile, în expunerea de motive se preconizează o îndatorare masivă a sectorului energetic românesc (30 70%) ceea ce va duce la creşterea masivă a preţului plătit de consumatori. Dacă este într-adevăr necesară utilizarea creditelor se poate face (şi chiar se face) şi în prezent, acesta nu este un motiv pentru înfiinţarea unei supercompanii.

3) Prevederile proiectului crează o situaţie juridică extrem de periculoasă care poate duce la colapsul producţiei de energie din România:
a. la art (1), pct (3), paragraf (iii), se împuterniceşte AVAS pentru “transferul tuturor acţiunilor nominative detinute la SC Hidroelectrica SA din proprietatea privată a statului şi din administrarea AVAS în proprietatea SC Electrica”
b. În realitate, conform HG 627/2000 care a decis înfiinţarea sa, SC Hidroelctrica este o societate comercială cu capital de stat (ulterior o parte din capital a fost vărsat la fondul Proprietatea). La data înfiinţării capitalul era deţinut în întregime de statul român in calitate de acţionar unic, reprezentat de Ministerul Industriei şi Comerţului (HG 627/2000, art 2, pct 2).
c. HG 627/2000 a produs efecte juridice complete, Hidroelectrica a fost înfiinţată, funcţionează, face acte de comerţ în nume propriu şi în consecinţă este supusă reglementărilor Legii 31/1990.

d. Conform L 31/1990 art 153 pct (1), dacă administratorii constată pierderea unei jumătăţi din capitalul social sunt obligaţi să convoace adunarea generală extraordinară pentru a hotărâ reconstituirea capitalului, limitarea lui la suma rămasă sau dizolvarea societăţii.
e. Conform L31/1990, art 223, pct 1, lit b, societăţile pe acţiuni se dizolvă când capitalul social se reduce sub minimul legal.
f. În consecinţă, după majorarea capitalului Electrica prin aportul în natură al capitalului deţinut de stat la Hidroelectrica, capitalul acesteia se diminuează la 20% (partea deţinută fondul Proprietatea).
g. Subliniem că în proiectul de hotărâre nu este vorba despre o schimbare de proprietar sau de o fuziune ci doar despre “transfer” de capital de la Hidroelectrica la Electrica pentru că în proiectul de hotărâre se spune că în urma acestui transfer de capital Electrica va emite noi acţiuni corespunzător creşterii de capital.
h. În consecinţă, Hidroelectrica rămâne cu doar 20% din capitalul actual (adică cei 20% detinuţi de fondul Proprietatea).
i. În noile condiţii Hidroelectrica nu poate opera, proprietatea fizică nu este delimitată de a Electricii, are capital foarte mic şi nu poate plăti datoriile. Se dizolvă prin hotărârea AGA sau intră în faliment la cererea creditorilor.
j. În ambele cazuri, lichidarea se face în condiţii extrem de defavorabile, creditorii vor face orice pentru a-şi recupera măcar în parte creanţele, chiar vânzând la întâmplare utilaje şi bunuri imobiliare.
k. La rândul ei, Electrica are mari dificultăţi în a opera hidrocentralele respective, ea deţine doar o cotă indiviză de 80% din toate activele şi nu poate face acte de administrare sau de dispoziţie decât cu acordul coproprietarului care însă este parţial blocat în procedura de lichidare.
l. Însăşi delimitarea patrimoniului între Hidroelectrica şi Electrica este dificilă şi poate dura mulţi ani. În mod inevitabil investiţiile îngheaţă iar lipsa fondurilor face imposibile şi cheltuielile de întretinere şi reparaţii. Hidrocentralele ies pe rând din funcţiune.
m. Cu mici diferenţe, situaţia este similară şi pentru complexele Turceni şi Rovinari.

Rezultatul final este un haos generalizat, dezorganizarea şi diminuarea dramatică a producţiei de energie din România.

5) “Transferul” de acţiuni (art 1, ppct 3-iii) este în sine o operaţiune ilegală, în dauna creditorilor şi a statului: Hidroelectrica este persoană juridică de drept privat şi anume societate pe acţiuni: ea poate să-şi vândă acţiunile, să participe cu ele la o reorganizare de orice fel (fuziune, divizare, etc) dar nu să le transfere pur şi simplu, fără plată, diminuându-şi propriul capital şi sporind capitalul altei societăţi pe acţiuni.

Anexa 2 – Analiza Expunerii de motive

Expunerea de motive este o lungă listă de minciuni, după cum urmează:

1) Secţiunea a 2-a la “motivul emiterii actului normativ”
Eventuala capacitate a companiei de acţiona pe o piaţă regională nu va îmbunătăţi cu nimic “accesul la reţea al tuturor consumatorilor din România’. Dimpotrivă, o companie care produce 50% din energia României, acoperă 80% din vârful de sarcină şi asigură 90% din serviciile de sistem va putea să dicteze discreţionar preţurile pe această piaţă pe care nu va exista o concurenţă reală.
În consecinţă motivul este fals iar scopul real urmărit de guvern este cu totul altul.
Ca primă dovadă trebuie să remarcăm că este absolut ilogic faptul că pe de o parte guvernul elogiază crearea unei companii puternice iar pe de altă parte acelaşi guvern continuă privatizarea SC FDEE Muntenia Sud şi a unor capacităţi de producţie de la Hidroelectrica deci scade forţa preconizatei companii puternice.

2) La secţiunea a 3-a pct (1) impactul macroeconomic
Contrar opiniei iniţiatorilor, societatea nu va încuraja concurenţa pe piaţa energiei din România ci, datorită cotei sale de piaţă valorice de peste 50% va dicta preţurile.
La acest punct sunt amestecate fără sens şi fără relevanţă pentru chestiune poveşti şi speculaţii depre ce se mai întâmplă prin UE.
Ambiţia de a deveni “un standard în ceea ce priveşte preţurile şi serviciile practicate” este o formulă goală de conţinut care poate că măguleşte orgoliul unor lideri politici. Într-adevăr compania va deveni un standard negativ pentru că va dicta singură preţurile pe piaţa din România dar asta nu avantajează pe consumatori.
Se spune că investiţiile propuse a fi făcute de companie pentru a produce energie din surse recuperabile vor imbunătăţi sustenabilitatea furnizării de energie în România.
Nu se spune faptul că cel care împiedică în prezent firmele ce vor fi reunite în companie să investească în acest domeniu este însuşi guvernul care este proprietarul lor şi “ţine în mână” bugetele acetor firme. Este vorba despre acelaşi guvern care in prezent vinde capacităţi hidro de la Hidroelecrica şi se şi laudă cu acest lucru. Investitorii cărora guvernul le-a vândut microhidrocentrale de la Hidroelectrica nu sunt “lideri regionali”.
Nu se spune nici faptul că în prezent există un număr de investitori foarte interesaţi în energia eoliană, că aceştia nu sunt “jucători regionali” şi în consecinţă propensiunea de a investi în acest domeniu nu este legată de apartenenţa la aceştia.

3) La secţiunea a 3-a pct (2) Impactul asupra mediului de afaceri
Nu este adevărat că mărimea insuficientă a companiilor de electricitate din România este cauza eventualei lor neparticipări la proiecte regionale şi internaţionale. Dacă acele proiecte ar exista şi ar fi renatabile cel care impiedică participarea companiilor vizate este

propietarul lor, statul român, care nu a inclus la înfiinţare şi nici nu au permis nici ulterior includerea în statutele lor a acestui tip de operaţiuni.
Este adevărat că în energetica românească sunt necesare investiţii considerabile dar este o minciună sau o dovadă de naivitate să afirmi că după reunirea sub acelaşi acoperiş a dificultăţilor financiare ale firmelor vizate vor apare ca prin minune disponibilităţi finaciare suplimentare.
Faptul că în prezent Turceniul şi Rovinarii nu au resursele necesare pentru a se conforma clauzelor din tratatul de aderare ţine în primul rând de lipsa de voinţă politică a guvernului care nu vrea să accepte faptul că măsurile respective costă şi acest cost trebuie
să se reflecte in preţul energiei. Includerea lor într-o megaîntreprindere nu va modifica datele problemei.

4) La secţiunea a 3-a pct (3) Impactul social
“Minimizarea diponibilizărilor” este pur şi simplu un non-sens, ca şi argumentele de la acest punct. “Nevoile reduse de modernizare a centralelor nucleare” nu au nici o legătură cu eventualele disponibilizări din viitoarea companie.
“Crearea de locuri de muncă” nu are nici o legătură cu viitoarea companie: dacă guvernul va permite societăţilor vizate să facă investiţiile depre care se vorbeşte în acest paragraf, vor apare noi locuri de muncă, chiar dacă nu apare noua companie.
“Protecţia mediului” prin reabilitarea centralelor pe bază de cărbune nu este cu nimic condiţionată de înfiinţarea companiei.
Eventualele avantaje sociale aduse de investiţiile în “capacităţi adiţionale” pe bază de resurse regenerabile, inclusiv micro-hidrocentrale, nu sunt condiţionate de comasarea întreprinderilor în cauză.
Este dealtfel un fals argument pentru că în prezent guvernul, propietarul Hidroelectricii, privatizeză microhidrocentrale şi prezintă acest lucru ca pe un mare succes în privatizarea sectorului energetic.
Dacă din lipsă de fonduri sau din alte motive, guvernul român, proprietarul acestor centrale, nu a depus până acum eforturi suficiente în această direcţie, nu există nici un motiv să credem că va face acest lucru în noua calitate de proprietar al aceloraşi centrale reunite într-o singură firmă.
“Emisiile de CO2” nu au nici o legătură cu centralele nucleare menţionate de autorii expunerii de motive şi de fapt centralele nucleare nu au nimic de a face cu firmele vizate de propunerea de hotărâre de guvern.
“Preţurile energiei furnizate consumatorilor casnici” nu au nici un motiv să scadă, nici măcar “pe termen lung”, oricine are cât de cât legătură cu domeniul energetic ştie că acest lucru nu este posibil, cel puţin până la inventarea unei noi forme de producere. Nu contează faptul că producătorii sunt reuniţi in companii mari (ca în prezent) sau foarte mari (aşa cum propune ministrul economiei).

Mai mult decât atât, statul, proprietarul acestor centrale poate accepta, şi acceptă şi în prezent un profit minim sau nul. În momentul în care o parte din capital va trece la proprietari privaţi (prin vânzarea de acţiuni preconizată) aceştia vor reclama cel putin costul de oportunitate al propriei investiţii deci vor forţa creşterea preţurilor.
“Creşterea predictivităţii preţurilor” nu este adevărată, reunirea câtorva producători din România nu este de natură să influenţeze semnificativ preţurile mondiale la combustibili şi echipmente energetice. Compania nu poate aduce un plus de predictivitate a evoluţiei preţurilor.

5)La secţiunea 3 pct (4) – Impactul asupra mediului
Nu există nici un motiv pentru a considera că întreprinderile vizate nu pot face “investiţii greenfield” sau reabilitări de capacităţi energetice. Ele nu fac acest lucru pentru că proprietarul lor, guvernul român, le dimensionează bugetele de venituri şi
cheltuieli astfel încât să nu poată face acest lucru decât cu mare dificultate. Contrar afirmaţiilor din expunerea de motive, Hidroelectrica a făcut în ultimii ani investiţii greenfield, cea mai importantă fiind în valea Jiului pe sectorul Bumbeşti – Livezeni.
Pe de altă parte autorii proiectului de hotărâre ignoră cu bună ştiinţă faptul că până la a discuta despre greenfield există de fapt în hidroenergetica românească investiţii demarate acum 10 – 30 ani a căror finalizare întârzie nu pentru că nu avem o mare companie ci pentru că guvernul, propietarul Hidroelectricii, nu alocă în buget sursele necesare şi nici nu permite decât cu mare greutate utilizarea de surse atrase (parteneriate, BOT, etc).
“Combustibilul necesar pentru funcţionarea centralelor pe cărbune este disponibil în România” spun autorii expunerii de motive.
El există în România indiferent de faptul că se infiinţează sau nu o megaîntreprindere dar acest fapt nu va aduce României mai multe beneficii decât in prezent, indiferent de “pălăria” sub care este utilizat.
“SC Electrica va realiza investiţii semnificative”: prin aglutinarea întreprinderilor vizate capacitatea totală a sectorului energetic românesc de a investi nu se modifică cu nimic, compania nu aduce nimic în plus.

6) La secţiunea 3 pct.4 subpunct (2)
Dacă există o sumă de 750 milioane de Euro “disponibilă” guvernul, care este proprietarul celor două termocentrale, avea posibilitatea să o utilizeze pentru realizarea de retehnologizări la acestea nu era obligat să aştepte apariţia unei superîntreprinderi care nu aduce bani în plus.

7) La secţiunea 3 pct. (5) – Alte informaţii
Documentul UE “Anexa tehnică la raportul Comisiei privind implementarea pieţei interne de gaz şi energie electrică” constată o stare de fapt, nu spune că situaţia actuală este o situaţie ideală sau măcar dezirabilă. În consecinţă documentul respectiv nu constituie un argument în favoarea infiinţării companiei.

“Valoarea maximă a capacităţii instalate sugerate pentru noua entitate este 21% în 2007” : este o frază cu cifre false menită să ascundă ponderea reală a preconizatei companii în producţia de energie a României. Cu doar două pagini mai înainte (la secţiunea 3 pct 1) expunerea de motive vorbeşte despre o cotă de cca 50%.
În realitate compania va avea peste 50% din valoarea totală a producţiei de energie şi servicii de sistem din România şi va dicta preţurile.

8) La secţiunea 4 – Impactul finaciar asupra bugetului ….
Deşi afirmă, fără nici un fel de argumente, că în 2012 profitul net al companiei va fi 800 milioane, tabelele prezentate arată că nici măcar în aceste condiţii nu există influenţe pozitive asupra bugetului deci înfiinţarea companiei nu este justificată.
Mai mult decât atât, obţinerea acestui profit se bazează pe o rată de rentabilitate a activelor (return of assets) de 8 – 11%. În realitate in sectorul energetic nu există o astfel de rentabilitate nicăieri în Europa şi înfiinţarea companiei nu are cum să producă un asmenea efect spectaculos decât cu preţul unei creşteri foarte mari a preturilor de vânzare, lucru care ni se promitea în capitolele anterioare că nu se va întâmpla.

9) La secţiunea 5 – Efectele proiectului asupra legislaţiei în vigoare pct (6) – alte informaţii
Se afirmă că “Următoarele acte normative se vor modifica în mod corespunzător:
HG 627/2000 privind reorganizarea CONEL, HG 857/2002 privind reorganizarea Hidroelectrica şi HG 103/2004 privind restructurarea activităţii de producere a energiei electrice şi termice pe bază de lignit”.
Nu se spune în ce vor consta aceste modificări dar trebuie să remarcăm că, în ceea ce priveşte Hidroelectrica, nu mai sunt de fapt posibile modificări directe prin hotărâre de guvern: SC Hidroelectrica SA a fost înfiinţată prin HG 627/2000 act care a produs efecte juridice iar capitalul societăţii a intrat în circuitul civil. SC Hidroelectrica SA este şi funcţionează ca o societate comercială.

În consecinţă SC HIDROELECTRICA SA este o persoană juridică de drept privat iar funcţionarea sa este supusă prevedrilor legii societăţilor comerciale nr 31/1990 cu modificările ulterioare. Încercarea de a modifica prin hotărâre de guvern această stare de fapt ar crea un foarte grav precedent de nesocotire a principiului securităţii circuitului civil al bunurilor, cu consecinţe extrem de serioase asupra credibilităţii ordinii de drept din România.

Federatia Sindicala Hidroelectrica HIDROSIND
Presedinte, Ilie Rosu

 

Leave a Reply