Bine ati venit pe site-ul Filialei Hidroelectrica HIDROSIND!

Daca doriti sa fiti informat la timp de activitatea noastra sau sa aduceti comentarii la materialele postate pe acest site, va rugam inregistrati-va.

Member Login
Lost your password?
Not a member yet? Sign Up!

Mai 2010 – Notificarea Consiliului Concurentei,

May 15, 2010
By

In luna mai 2010 Consiliul Concurentei isi exprima ingrijorarea cu privire la afectarea mediului concurential, posibila odata cu infiintarea celor doua companii energetice. Partile notificatoare (Electra si Hidroenergetica) transmit documente de pozitie menite sa inlature aceasta ingrijorare. Fata de documentele transmise de cele doua societati inca ne-infiintate, Hidrosind transmite Consiliului Concurentei urmatorul document, in care isi prezinta opinia cu privire la dezavantajele crearii celor doua companii.

 

 

 

Catre Consiliul Concurentei

 

Domnului inspector de concurenta, Directia Industrie si Energie

Domnule inspector,

Va transmitem alaturat opinia noastra cu privire la modul in care este afectat mediul concurential pe piata energiei electrice din Romania prin infiintarea companiilor energetice nationale Electra si Hidroenergetica, in urma analizei documentelor de pozitie a partilor notificatoare fata de ingrijorarile exprimate de autoritatea de concurenta.

1. Dincolo de ingrijorarile si preocuparile Consiliului Concurentei dorim sa va semnalam in primul rand faptul ca la nivelul reprezentantilor desemnati de Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri cat si a factorilor de decizie la nivelul acestui minister nu exista decat preocuparea de impartire a producatorilor care sa slujeasca unor interese cu totul altele decat interesul public general si interesul consumatorului de energie. Un exemplu in acest sens ar fi faptul ca HG 56/2010 a suferit in urma intelegerilor dintre factorii de decizie la nivelul celor doua companii si Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri o serie de actualizari: in 4 martie 2010 s-a completat componenta Hidroenergetica cu o sucursala de hidrocentrale; in 12 aprilie 2010 HG 56 devine HG 357, care a fost adoptata de Guvernul Romaniei in asa zisa perioada de analiza publica declarata de ministrul Videanu (12-22 aprilie 2010) si publicata in monitorul oficial nr.256 / 2010 in data de 20 aprilie fara consultarea vreuneia din partile implicate.
2. Prin nota nr. 508/29 aprilie 2010 aprobata de ministrul Adriean Videanu doua hidrocentrale apartinand Sucursalei Slatina din componenta Hidroenergetica (CHE Strejesti si CHE Arcesti) cu o putere instalata de 90 MW, cu rol determinant in oferta de energie pe cascada Olt sunt transferate la Electra. Prin aceste actiuni consideram ca se incalca notificarile pe care cele doua companii le fac catre Consiliul Concurentei, se probeaza caracterul de colaborare intre cele doua companii si potentialul foarte ridicat pentru constituirea unor structuri de tip oligopol.
3. Dorim sa va mai semnalam ca in prezent se lucreaza la efectuarea unei noi rectificari a Hotararii de Guvern prin transformarea sucursalei de termocentrale Paroseni intr-o filiala, transformare care va afecta mediul concurential si va crea premizele acordarii unui ajutor de stat acestei filiale pe baza unui contract pe termen lung intre Hidroelectrica si Paroseni. Acest contract este folosit ca garantie bancara de statul roman in cadrul procesului de transformare a sucursalei Paroseni in filiala, fapt care vine in contradictie cu cele sustinute in punctul 1 ”efectele operatiunii de concentrare economica” al documentului de pozitie al Hidroenergetica fata de ingrijorarile exprimate de Consiliul Concurentei in cadrul procedurii de analiza a concentrarii economice potentand activitatea pe piata a unei entitati din cadrul Termoelectrica pe baza unui ajutor de stat. Sunt eliminate in acest mod constrangeri de natura concurentiala altel decat se invoca in documentul mentionat.
4. Partile implicate neglijeaza restrangerea numarului de concurenti in piata afirmand ca acest lucru nu este de natura sa afecteze competitia; ca argument suplimentar se invoca aparitia intr-un viitor nesigur a altor potentiali producatori. Acest tip de argumentatie este de-a dreptul hilar, chiar ametitor.
5. Un alt argument folosit in documentatia Hidroenergetica este faptul ca Hidroelectrica si Entitatile Termo nu sunt concurenti apropiati în ordinea de merit de productie/ furnizare a energiei electrice si in acest mod efectele operatiunii de concentrare pot fi estimate ca reduse prin faptul ca exista o rivalitate intre producatorii grupati in cele doua entitati. In toate declaratiile publice si studiile elaborate pana cum se vorbeste de un pret apropiat intre cele doua companii, ori tocmai acest pret mediu este de natura sa tradeze lipsa de competitie interna intre producatori in cadrul companiilor si sa potenteze intelegerea de tip oligopol intre cele doua entitati.
6. Argumentul contractelor incheiate anterior concentrarii economice de catre Hidroelectrica, care achizitioneaza productia termocentralelor Deva si Paroseni, nu este de natura sa sporeasca competitia ci se inscrie in aceeasi directie prin care s-a impus in prezent incheierea acestor contracte (de reducere a competitiei si amestecare a costurilor) si este de natura sa genereze intrebari privind legalitatea acestor contracte. In ce masura o sucursala de termocentrale (Paroseni, fara personalitate juridica) poate incheia contracte cu o persoana juridica, Hidroelectrica ?
7. Referitor la potentialul Electra de a exercita o presiune concurentiala asupra Hidroenergetica, putem spune ca acest potential nu exista si nici nu s-a dorit sa existe, deoarece trei sucursale ale Hidroelectrica (Hidroenergetica) au fost transferate catre Electra. Competitia trebuie sa genereze o utilizare echilibrata a resurselor. Actualele structuri, cele existente pana la aparitia HG 56, sunt de natura sa genereze presiuni pentru reducerea costurilor la Termoelectrica si chiar la complexele energetice si sa inlesneasca investitiile in sectorul hidroenergetic, generand in acelasi timp presiuni pe structurile de monopol grupate in jurul Hidroelectrica (monopulul politic exercitat de Guvernul Romaniei prin incredintari directe, monopolul constructiilor hidrotehnice, din nou monopolul politic prin intermediul Hidroserv-urilor asupra lucrarilor de montaj si reparatii, etc). In schimb, entitatile nou formate vor masca definitiv modul de formare al preturilor si transparenta costurilor, marind astfel presiunile si interesul celor doua companii pentru intelegeri de tip oligopol.
8. Atata timp cat segmentul reglementat al pietei va avea o pondere semnificativa in totalul cererii consideram, in totala contradictie cu cele prezentate de Hidroenergetica, ca infiintarea celor doua companii nu este de natura sa incurajeze competitia ci dimpotriva, deoarece cota din productia reglementata este invers proprtionala cu performanta economica si pretul de productie. Acest fapt denota o clementa nejustificata din partea ANRE fata de producatorii neperformanti si dorinta acestei institutii de a refuza expunerea in piata a producatorilor ineficienti. O astfel de atitudine determina lipsa de concurenta pe tot lantul productie-furnizare si interefernta jucatorilor politici in actul de reglementare. De altfel in documentul Hidroenergetica se afirma clar ca evolutia pietei din perspectiva gradului de trecere obligatorie a consumatorilor non-casnici catre segmentul eligibil precum si procentul de participare a producatorilor la cosul reglementat depinde în totalitate de politica de reglementare a ANRE. Iar ANRE va „reglementa” mult mai usor doi producatori fata de opt…
9. Avem serioase rezerve cu privire la modificarea competitiei prin intrarea unor importanti jucatori privati in piata si care sunt de natura sa constranga comportamentul Hidroenergetica in piata. Din informatiile detinute din zona publicatiilor economice, valoarea investitiilor este foarte ridicata, investitia specifica / KWh instalat este foarte mare fata de unitati similare din Uniunea Europeana ceea ce ne face sa credem ca este menita sa scurga banii din Romania catre consultanti si firme producatoare de echipamente din afara Romaniei, costurile urmand sa le suporte consumatorul roman. In mod evident, franele sunt urmatoarele : producatorul ineficient din Romania, potentialul hidroenergrtic redus din Romania, structurile de monopol din Romania si reglementatorul din Romania. Este foarte probabil ca intr-un orizont apropiat de timp, cca 5 ani, sa avem preturi la energia electrica la nivelul Europei occidentale intr-o economie incapabila de o crestere a productivitatii la acest nivel. Afirmatii de genul ”…economia Romaniei isi va reveni si va depasi economiile din Vest in urmatorii ani, ca ritm de crestere (…) cererea de energie va creste cu un ritm sustinut de circa 2-3% pe an…” sunt cel putin nerealiste din punctul nostru de vedere.
10. Un alt argument folosit in lucrarea Hidroenergetica este tendinta clara de crestere a importurilor. Consideram ca acesta este de fapt un contraargument deoarece in alte tari europene pretul energiei electrice acopera pe langa costurile de productie si alte costuri care sunt de natura sa asigure dezvoltarea economica a statului respectiv, spre deosebire de Romania. In fapt vom plati costurile de dezvoltare ale altor tari deoarece noi nu suntem in stare sa dezvoltam o competitie corecta pe piata interna. Doar printr-o abordare unitara, la o structura echivalenta a pretului energiei, la o durata echivalenta de recuperare a investitiilor putem vedea daca si cat de competitiva mai este energia electrica produsa in Romania.
11. Intrarea pe piata a producatorilor de energie eoliana si ca urmare a unor scheme de sprijin financiar sau administrativ va fi la un nivel extrem de redus fata de cel preconizat ca urmare a faptului ca dezvoltrea acestor capacitati de productie este limitata de riscurile privind functionarea sigura a sistemului energetic in cazul intreruperilor bruste in producerea energiei elecctrice si de incapacitatea sistemului de a compensa iesirea din sistem a producatorilor eolieni in caz de avarie
12. Contractele bilaterala incheiate de Hidroelectrica si care vor fi preluate de Hidroenergetica sunt de natura sa creeze un abuz de pozitie dominanta in piata si nicidecum de crestere a concurentei. Consideram ca intreaga cantitate de energie produsa de Hidroelectrica trebuie livrata transparent pe piata iar in costurile de producere a energiei electrice trebuie introduse si costurile de dezvoltare, generand astfel o renegociere reala a contractelor incheiate de Hidroelectrica pana la aceasta data.
13. Elaboratorii documentatiei din partea Hidroenergetica si Electra neaga posibilitatea unui comportament coordonat in vederea cresterii preturilor. Toti pasii facuti pana acum demonstreaza tocmai aceasta coordonare (vezi impartirea hidrocentralelor, impartirea serviciilor de sistem). Nu se doreste acceptarea sau pur si simplu nu se intelege faptul ca pe segmentul serviciilor de sistem, ca urmare a lipsei unei oferte suficiente, se impune o reglementare corecta si transparenta si nu o competitie fortata prin separarea principalelor centrale de reglaj din sistem, care nu face decat sa genereze costuri suplimentare pentru producerea energiei electrice. Reglajul secundar asigurat de Portile de Fier si Lotru-Ciunget nu se poate face decat cu functionarea in tandem a celor doua centrale, altfel se deverseaza energie produsa cu 8 euro/MWh care se inlocuieste cu energie produsa cu 80 euro/MWh. Competitia are sens atata timp cat cererea si oferta sunt indestulatoare si suficient de atomizate, situatie care nu se intalneste pe acest segment de piata.
14. Constituirea celor doua companii nu este de natura sa determine o competitie si in randul marilor cumparatori de energie electrica care sunt in buna masura interesati sa denatureze competitia in piata energiei electrice. Acestia pot incheia mult mai usor intelegeri cu numai doi producatori decat cu un numar mai mare. Chiar prezumtivele reguli de guvernanata corporativa pe care se presupune ca le va introduce ministerul sunt pervertite de catre marii consumatori. Caracterul de monopol si de abuz in piata risca sa fie accentuat de un super-cartel format din doi mari producatori (cele doua companii energetice nationale) impreuna cu 2-3 mari consumatori. Este ceea ce s-a prefigurat deja pe termen lung prin ultimele contracte incheiate/prelungite de Hidroelectrica. Primii pasi au fost facuti deja, terenul este pregatit…
15. Aranjamentele actuale din sectorul de producere a energiei electrice nu sunt apanajul managementului acestor societati ci tin de o strategie si o politica discretionara a Guvernelor Romaniei care au acceptat tacit preluarea controlului asupra sectorului energetic si subordonarea acestuia propriei clientele. Lipsa unei legislatii corespunzatoare la nivelul societatilor comerciale care sa permita evidentierea costurilor si a preturilor transparent si concurential prin structuri de tip holding este de natura sa afecteze competitia in sector si dezvoltarea economica a tarii.
16. In ceea ce priveste pozitia Electra suntem surprinsi sa constatam ca sunt utilizate in continuare elemente din asa zisul studiu care a stat la baza declansarii procesului de formare a celor doua companii. O serie de grafice si informatii sunt preluate si prezentate tendentios. Exemplu: entitatile integrate vertical din tarile europene, fara a se preciza faptul ca absolut toate companiile in care exista performanta sunt structurate ca holding-uri.
17. Argumentul beneficiilor mixului de productie invocat de Electra : din punctul nostru de vedere afirmatia ”odata cu asocierea dintre activele de productie nucleara si/sau hidro cu activele pe baza de carbune, pot fi minimizate costurile legate de emisiile de carbon ale centralelor” este total eronata; carbunele nu arde mai bine scufundat in apa sau „imbogatit” cu uraniu. De fapt, fiecare tara si-a valorificat resursele de care dispune, producatorii de energie au optat de fiecare data pentru promovarea si dezvoltarea acelor investitii care au fost mai rentabile astfel incat s-a ajuns la o structura mixata a productiei de energie. Cel mai mare producator de energie din Romania, statul roman, si-a dezvoltat productia de energie utilizand resursele de care dispune. Daca astazi unele capacitati de productie au ajuns sa nu mai fie rentabile trebuie stabilite fara influente politice masurile care se impun, astfel incat costurile ineficientei sa nu fie platite de consumatori.
18. Constatam de asemenea ca Electra nu este deloc sigura de contributia sa la dezvoltarea pietei liberalizate de energie din Romania, conditionand vanzarea pe piata libera a unui anumit procent din energia produsa de asumarea aceluiasi angajament de catre toti participantii de pe piata de productie din Romania. Ce va rezulta daca restul producatorilor nu vor sa iasa pe piata conform dorintelor Electra ? O posibila intelegere cu alti mari producatori care sa conduca la blocarea pietei libere.
19. In final, Electra isi asuma o serie de angajamente fara nici un fel de argumentatie menite sa ne asigure de beneficiile pe termen lung pe care le va avea populatia Romaniei dupa crearea Electra. Nu avem comentarii la acest gen de angajamente.

Consideram ca materialele prezentate de Hidroenergetica si Electra nu sunt de natura sa risipeasca indoielile exprimate de inspectorii Consiliului Concurentei. Opinia noastra, ca oameni din interiorul sistemului, este ca intrega actiune este coordonata si dirijata impotriva consumatorului roman.

FEDERATIA SINDICALA HIDROELECTRICA, HIDROSIND.

Presedinte,
Decebal Sulea

Leave a Reply