Fara nicio aluzie sau atac la persoana citandu-l pe George Brassens care spunea asa:"ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea". Eu inclin sa-i dau dreptate.Voi ?
Hai sa asemanam prostia cu intunericul si inteligenta cu lumina.E o asemanare buna,pentru ca,de cate ori nu ne-am luminat noi mintea cand am facut ceva gresit si mai apoi am putut vedea acest lucru - cat de prosti am fost ? Un prost,adica cineva aflat in intuneric,poate crede ca toate sunt bune si frumoase,dar e doar o impresie - el e in intuneric,nu are cum sa vada acest lucru. De aceea cei mai multi prosti se cred inteligenti.Rar gasesti pe cineva sa recunoascaca e prost. In momentul cand recunosti acest lucru incepi sa devii inteligent,incepi sa vii la lumina,sa te vezi asa cum esti si sa recunosti ca lucrurile in lumea asta sunt mult mai complicate(in intuneric nu vezi decat un negru mat,pe cand la lumina apar formele, culorile,in combinatii multiple) decat le-ai crezut. Daca reusesti sa devii inteligent,sa ai mintea suficient de deschisa incat sa vezi pe deplin lumina, nu te vei mai considera destept,caci te vei inspaimanta mai degraba de complexitatea lucrurilor din jurul tau si vei recunoaste ca esti mic si neinsemnat,ca nu poti sa le intelegi nicidecum pe toate - deci consideri ca esti prost. Este un paradox oarecum,dar e adevarat.Fie ca toti sa ne consideram prosti,dar de fapt sa fim inteligenti,si nu invers,sa ne dam mari destepti,cand de fapt suntem prosti de dam in gropi.